Drama copiilor cu părinți în străinătate. “Am o singură poză cu mama. Nu am văzut-o de 6 ani”

0
117

Pentru copiii care au părinții plecați la muncă în străinătate, pandemia nu a făcut decât să reducă și mai mult șansele de reîntâlnire.

Potrivit Digi24.ro, în această situație se află aproape 80.000 de copii români, pentru care autoritățile nu au o strategie.

Marinela și Roxana au învățat încă din primii ani de viață cum e să trăiască fără mamă și fără tată.

Roxana Lăcătușu: “Am o singură poza cu mama. Nu am văzut-o de 6 ani. Mi-e greu fără ea și bunica se descurcă foarte greu fără mama lângă noi”.

Părinții le-au lăsat în grija bunicii și au plecat, în urmă cu 11 ani, la muncă, în Marea Britanie, cu gândul să le asigure fetelor un trai mai bun. Anul trecut, în plină pandemie, o boală necruțătoare le-a luat tatăl.

Reporter: Ce-ți lipsește cel mai mult, Roxana?

Roxana Lăcătușu: Mama. Iubirea de mamă. Să facem orice, ce face orice copil.   

Drama surorilor Lăcătușu este trăită zilnic de alți mai bine de 75.000 de copii și nu le este străină autorităților.

Raluca Turcan, ministrul Muncii: “Comunitățile cele mai mari se află în județele cele mai sărace. Avem un fenomen social: sărăcia suprapusă peste lipsa părinților a condus la riscuri majore pentru copiilor rămași singuri.”

Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației: “România se confruntă în acest moment cu un număr foarte mare de elevi în risc de părăsire timpurie a școlii. Și una dintre categoriile cele mai afectate de riscul de abandon școlar este, statistic vorbind, cea reprezentantă de copiii cu un părinte plecat pentru o perioadă de minimum șase luni. “

Dar pentru toți aceștia statul nu are o strategie bine pusă la punct, deși fenomenul copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate este unul apărut în România în urmă cu aproape 20 de ani.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al asociației Salvați Copiii: “Perioada pandemiei a accentuat dificultățile sociale, educaționale cu care se confruntă copiii rămași acasă, dar și anxietatea părinților și comunicarea. Persoanele în grija cărora au rămas copiii întâmpină dificultăți în creșterea lor, gestionarea situațiilor problematice și prevenirea înstrăinării și izolării sociale.

Este un fenomen social major.”

Pentru Marinela și Roxana planurile autorităților sunt doar niște hârtii care până acum nu le-au schimbat cu ceva viața. Ele trăiesc cu speranța că într-o bună zi mama lor se va întoarce acasă. Până atunci, singura prioritate pentru ele este școala.

Elena Lăcătușu, bunică: “E important că trebuie să învețe, că poate vor învăța și ele să se ducă mai departe, dacă o să fie timpurile bune. Eu nu mă lupt pentru altceva decât să facă temele, să învețe”.  

Până când promisiunile autorităților legate de strategii vor deveni o realitate, zeci de mii de copii cu părinții plecați la muncă trebuie să se descurce ca și până acum: în incertitudine, cu ajutorul rudelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here