Românii se tem de o pană de curent masiva în timp ce două hidrocentrale noi-nouțe, de pe râul Jiu, stau blocate de ONG-uri deși sunt construite în proporție de 90%

0
161

Energie ieftină și curată, blocata de ecologiști. Este paradoxul pe care-l trăiește România, într-o vreme în care tranziția la verde devine obligatorie. Două hidrocentrale pe râul Jiu, construite în proporție de 90 la sută, stau blocate din 2017.

Proiectul, în care statul a pompat 155 de milioane de euro, a fost declarat ilegal de instanță. Motivul? lucrările sunt reclamate de ecologiști drept o crimă împotriva naturii, potrivit informațiilor furnizate de Observatornews.ro. 

Bogdan Badea, preşedintele Hidroelectrica: Avem o decuplare a legislaţiei de mediu de ţintele de decarbonizare. E o formă de autism.

Octavian Berceanu, fostul şef al Gărzii de Mediu: Când produci pagube mari mediului, nu te mai poți raporta ca fiind energie verde.

Râul Jiu. Ultimul râu sălbatic din România. În 2003, Hidroelectrica îl transformă în șantier. Își aduce buldozerele și se apucă de lucru. Proiectul prevedea construirea unei adevărate salbe de hidrocentrale pe Jiu, nu mai puţin de zece. Amenajările de la Livezeni și Bumbești singure urmau să aprindă lumina în 100.000 de case. Doar că, în 2005, statul declară Defileul Jiului parc naţional, iar în 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, zona este inclusă în situl Natura 2000. Apar restricții pentru șantiere și reguli noi pentru constructori.

Cătălina Rădulescu, avocat ONG de mediu: Proiectul în sine este unul foarte vechi. Normele și standardele de toate felurile nu mai corespund situației de azi.

Cum s-a ajuns să avem două hidrocentrale noi, dar blocate

Hidroelectrica nu ar fi fost nevoită să joace după noile reguli, dacă ar fi terminat lucrările la timp, până în 2008, atunci când expira autorizația. Însă proiectul a fost tărăgănat, șantierul sistat şi amânat, iar în 2012, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă. În acel moment, doar 50% din lucrări fuseseră executate. La câțiva ani după, odată cu ieșirea din insolvență, a fost nevoie de noi autorizaţii de construcţie, care să corespundă cu normele europene de mediu. Hidroelectrica a continuat însă construcția, fără să prezinte nicio hârtie.

Octavian Berceanu, fostul şef al Gărzii de Mediu: Ar trebui să avem nişte anchete. Paguba adusă nouă, pentru că banii ăia sunt bani din buzunarele noastre, este enormă. Construiam spitale, autostrăzi cu banii ăia.

Lovitura de graţie a venit în 2017. La insistențele activiștilor de mediu, Curtea de Apel Bucureşti blochează lucrările, gata în proporție de 90 la sută.

Cei de la Hidroelectrica susțin că ONG-urile de mediu sunt finanțate din străinătate

Cătălina Rădulescu, avocat ONG mediu: S-a încercat continuarea proiectului cu două autorizații de construire nelegale emise fără evaluări de mediu, motiv pentru care au fost anulate de instanța de judecată.

Bogdan Badea, președintele Hidroelectrica: Există foarte multe organizaţii nonguvernamentale care ne targhetează absolut toate investiţiile. Întâmplător sau nu, finanţate din străinătate.

Ecologiștii au reclamat că râul Jiu ar fi urmat să fie tras prin conducte uriaşe, lucru care ar fi redus semnificativ debitul pe porţiunea respectivă. În plus, ar fi distrus habitatele peștilor, reptilelor și vidrelor.

Octavian Berceanu, fostul şef al Gărzii de Mediu: Sunt afectaţi 30 de km din singurul râu, din partea asta a Europei, care mai este sălbatic. Nu mai auzi niciun ţipăt pe pasăre, niciun ciripit, nu mai vezi animale.

Dumitra este o altă hidrocentrală nefuncţională, gata în proporţie de 90%

Ar fi putut asigura curent ieftin pentru peste 200.000 de case.

Emil Crişan, manager de dezvoltare Hidroelectrica: Cel mai mic preţ către consumatorii casnici este oferit de Hidroelectrica.

Hidroelectrica nu vrea să renunțe la lucrări. Singura modalitate ca investiţiile să fie terminate este obţinerea unor noi autorizaţii de construcţie de la Agenția pentru Protecția Mediului.

Eugen Cozma, preşedintele ANPM: Este depusă toată documentaţia, mai puțin studiile pentru eliberarea actelor de reglementare din partea noastră. Avem nişte legi, odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Comisia Europeană ne monitorizează şi noi va trebui să răspundem în așa fel încât să fie OK acel proiect.

Octavian Berceanu, fostul şef al Gărzii de Mediu: Studiile astea trebuiau făcute de specialişti, şi din afară, şi din România, ca să avem un punct de reper plauzibil.

Hidroelectrica ar putea fi obligată să abandoneze investiția

În cel mai pesimist scenariu, Hidroelectrica ar putea fi obligată în instanţă să abandoneze investiția și să aducă terenul la starea inițială. Asta ar însemna alți bani. Mulți bani.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: Sunt convins că, până la urmă, împreună cu colegii din Parlament, o să găsim o formă de modificare a legislaţiei, aşa fel încât aceste investiţii să poată fi finalizate. E păcat, s-au băgat foarte mulţi bani în acele sisteme.

Marius Grecu, reprezentant Hidroelectrica Târgu Jiu: Toate aceste centrale la un loc ar putea asigura necesarul energetic al judeţului Gorj.

Dacă ar funcţiona toate la capacitate maximă, procentul de producție în sistemul național de energie ar fi de peste 20%, fără Porțile de Fier 1 și 2.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here