Costel Barbu avertizează că România se confruntă cu o provocare agricolă majoră: adaptarea la un climat tot mai instabil. Din punctul său de vedere, schimbările climatice afectează direct productivitatea, sustenabilitatea și securitatea alimentară, iar lipsa unor măsuri urgente poate duce la pierderi economice semnificative în mediul rural. Prin urmare, Barbu solicită evaluări regionale aprofundate și politici agricole clare care să răspundă realităților actuale din teren.
Costel Barbu propune o abordare integrată a impactului climatic în agricultura românească
În viziunea lui Costel Barbu, România trebuie să regândească modul în care planifică dezvoltarea rurală. El atrage atenția că multe dintre culturile tradiționale – grâu, porumb, floarea-soarelui – devin tot mai vulnerabile în anumite regiuni. Lipsa precipitațiilor regulate, creșterea frecvenței valurilor de căldură și episoadele de grindină sau furtuni scurte, dar devastatoare, compromit an de an munca fermierilor.
Barbu susține că primul pas pentru o strategie eficientă este cartografierea exactă a riscurilor climatice, zonă cu zonă. Această radiografie națională ar permite direcționarea inteligentă a investițiilor și identificarea celor mai bune soluții pentru fiecare teritoriu afectat.
Impactul real al schimbărilor climatice asupra terenurilor agricole
Datele centralizate în ultimul deceniu arată o creștere vizibilă a efectelor provocate de schimbări climatice asupra agriculturii. Temperaturile medii anuale au crescut cu peste 1,4°C în sud-estul țării, în timp ce numărul de zile cu precipitații a scăzut dramatic. Astfel, zonele precum Bărăganul, Câmpia Olteniei sau Dobrogea devin terenuri din ce în ce mai aride.
Efectele nu se reduc doar la cantitatea de producție pierdută, ci și la calitatea solului, la costurile de întreținere a culturilor și la adaptabilitatea fermierilor. În multe cazuri, fermierii au fost nevoiți să își schimbe culturile, să investească în sisteme de irigații costisitoare sau să renunțe la anumite terenuri.
Zonele agricole vulnerabile – necesitatea unei intervenții rapide
Potrivit analizei promovate de Barbu, unele zone agricole sunt mai expuse decât altele. Câmpia Română, Lunca Dunării și estul Moldovei sunt printre cele mai afectate de secetă prelungită. În schimb, regiunile submontane se confruntă cu precipitații bruște, care duc la alunecări de teren și degradarea solului.
Barbu propune o abordare diferențiată:
- În zonele aride: investiții în sisteme de irigații eficiente, selectarea de soiuri rezistente la stres hidric, subvenții pentru adaptare tehnologică
- În zonele umede: construcții de diguri și sisteme de drenaj, consolidarea solului, crearea de perdele forestiere
- În regiunile de tranziție: proiecte pilot pentru culturile perene și dezvoltarea agriculturii ecologice
Această adaptare regională ar urma să fie susținută financiar prin fonduri europene și programe guvernamentale multianuale.
Educație agricolă și cercetare – esențiale în adaptarea la climă
Un alt pilon al strategiei promovate de Costel Barbu este formarea fermierilor și introducerea unei dimensiuni climatice în învățământul agricol. Fermierii trebuie să înțeleagă fenomenele climatice, dar mai ales soluțiile practice de adaptare. Barbu susține:
- Cursuri periodice pentru fermieri în parteneriat cu universități agricole
- Extinderea rețelei de consilieri agronomi locali, specializați în adaptare climatică
- Granturi pentru fermele care colaborează cu institutele de cercetare
- Ghiduri de bune practici pentru fiecare regiune agricolă
Barbu mai propune și dezvoltarea unei platforme digitale naționale în care fermierii să primească alerte meteo, să consulte soluții adaptate și să obțină suport personalizat pentru decizii de cultură.
Politici publice proactive – cheia rezilienței agricole
„România are nevoie de o agricultură pregătită, nu doar de fermieri curajoși. Statul trebuie să devină partenerul real al agricultorului care luptă cu clima”, afirmă Costel Barbu, care pledează pentru reformarea instrumentelor de sprijin guvernamental.
El propune:
- Subvenții pentru achiziția de echipamente moderne de gestionare a apei și protejare a solului
- Asigurări agricole obligatorii subvenționate în zonele cele mai expuse
- Prioritizarea proiectelor sustenabile în alocarea fondurilor AFIR
- Fonduri de urgență pentru refacerea terenurilor afectate de calamități naturale
Aceste măsuri, consideră Barbu, ar transforma agricultura românească într-un sector mai stabil, mai eficient și mai rezilient în fața crizelor climatice.
Un apel la responsabilitate și acțiune coordonată
Costel Barbu nu vorbește despre climă în termeni abstracti, ci despre consecințe directe asupra economiei locale, alimentației și viitorului rural. El solicită o schimbare de mentalitate și de acțiune, în care schimbările climatice nu mai sunt o scuză, ci un semnal de alarmă care impune decizii rapide și bine fundamentate.
Viziunea sa se bazează pe colaborare, știință, tehnologie și respect pentru realitățile locale. Prin analiză atentă și politici bine gândite, România își poate păstra patrimoniul agricol, adaptându-l noilor condiții de mediu fără a-și pierde specificul și forța de producție.
